Alegorie

De ce-ţi verşi lacrimile reci
Pe trupul meu de ceară?
Păstrează-ţi gândurile-ntregi,
Trecutul o să doară.

Am încercat să te opresc
Şi să te strâng în braţe
Tu ascultare nu mi-ai dat
De ce îţi faci speranţe?

Şi de-ai vedea ce văd şi eu
Atâtea lucruri triste..
Nici viitorul nu-i al tău
Tu chiar trăieşti în vise.

Te-ai stins pe buzele furiei
Frustrarea ţi-a fost mamă
Să pleci, să nu te mai întorci
Când visul se destramă!